Ascultă România! Îndemnul unor studenţi români din Londra pentru Europa

Trei studenți români din Londra au lansat un proiect prin care vor să arate străinilor care este realitatea din România. Ideea le-a venit în timpul scandalurilor politice din ultimele două luni. Au monitorizat presa internațională și au văzut că sunt preluate știri despre România doar de una, două agenții internaționale mari.

Interviu realizat pentru DIGI 24

Cristina Golomoz s-a întâlnit cu Andrei Decu şi Alex Matei, doctoranzi în informatică la UCL (University College of London) și au hotărât să facă un site cu articole scrise de jurnalişti şi analişti români, pe care le traduc în engleză. Aşa a apărut platforma Hear Romania (Ascultă România n.r.)

Înainte să lanseze platforma online, au dat un anunț pe facebook și au strâns peste noapte câțiva studenți români la un protest față de clasa politică la Ambasadei României din Londra. A fost primul pas, spun ei.

A urmat crearea platformei Hear Romania. Este nevoie de așa ceva fiindcă modalitatea în care sunt reflectate evenimentele din țară ne afectează pe toți, crede Cristina.

Cristina Golomoz are 23 ani. A făcut studii interdiscipilinare de drept și antropologie la LSE, unde este unul dintre cele mai bune programe europene în domeniu. A primit o bursă care i-a acoperit costurile studiilor și o parte din celelate cheltuieli.

Recent, în aprilie 2012, a prezentat o cercetare despre Curțile Constituționale din Europe Centrală și de Sud-Est la Conferința Anuală a European Consortium of Political Research din Anvers. A studiat discursul Curților Constituíonale și în cadrul LSE. Crede că uneori CCR dă decizii “violente” care au lacune vizibile sau inconsecvenţă în argumentație.

Din septembrie, Cristina îşi va continua studiile în antropologie socială la Universitatea Cambridge.

LS: De ce ai plecat să studiezi în străinătate?

CG: Ca și alţi studenţi români „demodaţi” încă mai cred că un mediu academic performant îţi oferă avantajele unei formări intelectuale riguroase, nu doar diplome.

După un stagiu la Sciences Po Bordeaux (institut francez de științe politice n.r.) mi-am dat seama că mă atrăgea o cercetare de tip socio-juridic.

Am optat pentru un studiu interdisciplinar de drept. Programul de la London School of Economics nu este doar unul dintre puţinele astfel de masterate din Europa, ci şi unul prestigios și selectiv. M-am bucurat să aflu că fusesem acceptată şi că primisem una dintre puţinele burse ce acoperă integral taxele de școlarizare și o parte din celelalte costuri.

LS: Cum a apărut ideea platformei online hear-ro?

CG: În urma discuţiilor pe care le-am avut cu alţi studenţi români, ne-am dat seama că foarte mulți căutau o modalitate de a-şi exprima îngrijorarea. Am încercat să găsim o soluţie cât mai simplă prin care aceste nemulțumiri să fie auzite la nivel european.

Am participat la un protest în faţa Ambasadei României din Londra, după care am dorit să lansăm platforma foarte rapid. Pe parcursul unei nopți, am trecut de la stadiul de idee la a avea o platformă functională.

LS: Crezi că România nu e ”auzită” suficient de bine la nivel internațional?

CG: Observația că presa internaționlă încă nu relata decât cu mici excepții aspectele crizei politice din ţară a fost unul dintre principalele motive pentru a iniția Hear România. Îmi amintesc că am făcut în acele zile o monitorizare atentă a articolelor din presa străină, referitoare la România. Media era de una-două preluări ale agențiilor mari de presă, așadar conținutul diferit care circulă zilnic era foarte redus. La acel moment erau foarte puține luări de poziție din parte oficialilor europeni.

Acțiunea noastră se bazează pe încrederea că presiunea pe care mediul internațional o poate exercita este vitală pentru protejarea valorilor, principiilor și instituțiilor democratice în orice ţară, nu doar în România.

LS: Cine va fi publicul platformei?

CG: Hear România a început ca o platformă care își propune încurajarea unei comunicări între membrii societății civile românești și mediul internațional, fie că ne referim la jurnaliști, ONGuri, oficiali sau simpli cetățeni europeni.

Totodată, am observat că există o ruptură între societatea civilă din România și membrii săi din afara granițelor. De aceea, Hear România vizează în egală măsură consolidarea legăturilor dintre inițive românești de tip grassroots, indiferent de locul în care acestea au apărut inițial.

LS: Ce anume crezi că ar trebui să fie mai cunoscut?

CG: În primul rând, credem că importantă este o reprezentare corectă a situației, fie că ne referim la percepția internațională sau la felul în care societatea civilă se raportează la criză politică.

În al doilea rând, acțiunea noastră vizează promovarea rolului pe care diaspora îl poate asuma, ca partener egal al societății civile din interiorul României.

LS: Care au fost reacțiile jurnalistilor care au aflat de proiect?

CG: Am luat deja legătura cu jurnalişti străini, cum ar fi Sam Cage de la Reuters (care se ocupă de România şi Bulgaria) şi s-au arătat interesaţi. Am vorbit şi cu diverşi autori romani de analize consistente, cărora le-am cerut acordul pentru a le traduce analizele în engleză, franceză sau germană.

LS: Ați întâlnit și critici sau descurajări până acum?

CG: Principalele critici pe care le-am primit se refereau la relevanţa opiniilor noastre exprimate din postura de persoane care nu mai locuiesc permanent în România. Pe de cealaltă parte, s-a încercat asocierea noastră cu luptă politică partizană, în ciuda poziției noastre explicite de neafiliere politică.

LS: De ce e important ca România să fie auzită acum?

CG: Cred că este important să realizăm faptul că facem parte dintr-o lume foarte conectată, în care evenimentele sau derapajele dintr-un colț al lumii pot afecta regiuni mai largi sau domenii de o complexitate mai mare.

Inițiava noastră nu se bazează pe convingerea că cei din comunitatea internațională au întotdeauna dreptate, ci, mai degrabă, pe aceea că trebuie să ne asumăm faptul că facem parte dintr-o astfel de realitate.

LS: Ce ai răspunde criticilor care susțin că relatările recente din presă internațională au fost influențate de o singură tabără politică?

CG: În primul rând, este foarte greu de crezut că acei jurnaliști, intelectuali sau politicieni străini nu ar fi capabili să facă un exercițiu de informare corectă și suficientă înainte de a lua o poziție publică.

În al doilea rând, am văzut în aceste zile atacuri inacceptabile la adresa unor analiști străini.

LS: În luna iulie ai participat la un protest în faţa Ambasadei României din Londra. În ce consta protestul?

CG: Protestul a fost o primă reacție pe care studenți români din Marea Britanie au avut-o la evenimentele din România. Alături de ceilalți participanți, am considerat că este necesar să ne exprimăm dezaprobarea faţă de comportamentul abuziv și antidemocratic din ultimele două luni.

LS: Ce e cel mai grav, în opinia ta?

CG: Cred că cele mai grave aspecte au fost atacurile la adresa Curţii Constituţionale, schimbarea Avocatului Poporului, şi presiunile politice la adresa independenţei justiei, reclamate atât de CSM, cât şi de judecători prin declaraţii publice.

LS: Apropo de Curti Constituționale, in perioada aceasta in Romania „vedeta” este Curtea Constitutionala. Daca ar fi sa compari aceasta institutie cu altele similare din Europa, ce ai putea spune?

CG: Prima observație ar fi că CCR împărtăşeşte o istorie comună cu a altor Curţi Constituţionale din ţările postcomuniste. În cazul României, însă elementele de inconsistență în argumentare fac evident un paradox între “rolul” neclar pe care CCR îl asumă în privință justiei de tranziţie și “impactul” major al deciziilor sale.

LS: În ce constă impactul CCR la nivel social?

CG: Prin „impact” doream să spun că deciziile – de exemplu în cazul legislatei deschiderii dosarelor fostelor poliţii secrete, legi ale lustraţiei, etc – sunt privite în literatură de specialitate că fiind prin excelenţă ocazii în care are loc înţelegerea principiilor statului de drept. Sunt momente când se articulează relaţia dintre regimurile juridice ale actualei și fostei ordini politice (comunistă n.r.)

LS: Ce ar trebui îmbunătăţit la CCR?

CG: Ar fi de dorit că CCR să exprime poziții clare, care să facă dovadă înaltei competențe juridice pe care judecătorii constituționali ar trebui să o aibă.

Din păcate, există cazuri în care deciziile CCR dau dovadă de lacune vizibile în argumentaţie şi chiar de inconsistenţă cu propria jurisprudenţă. Consecințele sunt acelea că raționamentele Curții sunt de multe ori greu de înțeles, fragmentare, uneori chiar surprinzătoare și nu conduc în mod necesar la concluziile foarte tranșante ale deciziilor respective.

LS: De exemplu? Când au apărut lacune sau inconsecvență?

CG: Să luăm Legea Lustraţiei din 2010. În cazul acesteia, CCR folosește formule precum „o alegere ideologică greşită” sau „un accident biografic”, în contextul colaborării cu aparatul represiv al unui regim dictatorial.

Nu știm exact ce înseamnă și care e greutatea morală a formulărilor, deși CCR le invocă în raționamentul unei decizii care invalidează întreaga lege – în limbaj juridic, o invalidează în unanimitate și în toto.

Juriștii au semnalat că stilul este neașteptat de “violent”. Curtea Constituțională ar fi putut să invalideze doar anumite articole, caz în care legea ar fi mai avut șansa să existe fără acele articole neconstituționale. Dar din moment ce a fost invalidată ”în toto”, singura posibilitate a fost să se facă o nouă lege, adică să treacă prin toate mecanismele de legiferare din nou. Ceea ce s-a și întâmplat, căci am avut o nouă lege a Lustraţiei în 2012, atacată din nou la CCR.

LS: Care sunt consecințele?

CG: Se perpetuează clivaje sociale și abordări specifice tranziției timpurii, deşi ne aflăm la mai mult de 22 de la căderea comunismului.

LS: Ce părere ai despre decizia CCR de a amâna verdictul legat de validarea referendumului?

CG: Voi putea să mă pronunț după ce văd decizia și motivația din septembrie. Mă gândeam să analizez cazul și eventual să scriu un articol despre el, dacă am timp.

Scurt CV:

2012-2013 master de cercetare în antropologie (MPhil) la Universitatea din Cambridge, Anglia
2011-2012 master în antropologie şi ştiinţe sociale la London School of Economics and Political Science, Anglia
2011/2012 analist pe drept internațional și probleme umanitare la Gold Mercury Internaţional, Anglia
2011: cercetătoare într-un proiect de colaborare IICCMER și Hoover Institution Archives, Stanford University
2008 – 2011 studentă la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
2010 – stagiu de mobilitate la Institut d’Etudes Politiques de Bordeaux, Franţa

În curând voi publica interviuri cu Andrei Decu și Alex Matei, ceilalţi tineri care au contribuit la crearea platformei online Hear Romania