Când romii se pocăiesc

Nunta Fantanele

De prin anii ’60, romii din Fântânele au început să se lase de lăutărie și să se pocăiască. Au plecat apoi cu sutele în străinătate, mai ales în Germania, unde autorităţile au ajuns să deschidă anual clase speciale pentru copiii acestor familii de imigranţi. Comunitatea lor a devenit o curiozitate pentru străini și acum satul e din ce în ce mai vizat de jurnaliști din diverse țări. Am fost acolo cu o echipă din Viena a televiziunii ARD.

La 40 km de Bucureşti am găsit un sat-enclavă cu locuitori ca după o epidemie, cum vezi în filmele alea post-apocaliptice, când un virus transformă total oamenii. Doar că nu s-au schimbat în zombie care atacă pe întuneric. Din contră, romii spun că au găsit lumina. Au devenit penticostali, ceea ce înseamnă că au un stil de viață opus lăutarilor, pe care ei speră să-l descopere cât mai mulţi oameni. Se va extinde “epidemia” şi printre alţi romi din România?

Continue reading

Violul și medierea penală, sau despre ambiguitățile provocate de interpretarea unei legi

De la 1 februarie urmează să se aplice o lege care introduce posibilitatea medierii în cazurile penale, de la furt la agresiuni fizice și sexuale. Ședința de mediere ar putea fi făcută împreună cu agresorul, căruia victima poate să îi ceară de la scuze la bani drept despăgubire – evitându-se astfel să se mai ajungă la plângeri penale și procese; în acest fel s-ar mai aerisi sălile de judecată care nu mai fac față solicitărilor. Așa a sunat principalul argument al celor care susțin legea cu pricina.

Material publicat pe criticatac, preluat şi tradus în mai multe limbi de presseurop

Continue reading

Coşmar românesc pentru bonele filipineze ale unui politician

Românii au auzit numeroase povești despre conaționali care au plecat în străinătate pentru un trai mai bun și s-au lovit de abuzurile și discriminările angajatorilor de peste hotare. Puțini știu însă că în România muncitorii străini au parte de același tratament, de multe ori. O categorie de astfel de salariați e reprezentată de filipinezele care muncesc ca menajere sau bone pentru români cu dare de mână.

Moda bonelor filipineze a început în urmă cu vreo trei ani, timp în care au existat abuzuri și exploatări din partea angajatorilor, care rămân de multe ori nepedepsiți. Unele imigrante muncesc gratis și sunt complet vulnerabile în fața autorităților (care par la rândul lor depășite de situație). Nu le rămâne decât mila angajatorilor, adesea figuri publice.
Am vorbit cu patru imigrante dependente de mila unui candidat la alegerile locale.

Continue reading

Eugenismul – realitatea uitată din interbelicul românesc


Eugenismul, una dintre cele mai controversate preocupări ale elitei româneşti din perioada interbelică, a fost uitat chiar şi de istorici.

Cu această perioadă sunt acum asociate diverse idei și personalități, dar nu se vorbește despre eugenism, o teorie care îşi propunea să facă o societate mai bună prin încurajarea reproducerii oamenilor cu gene bune şi descurajarea înmulţirii, sau chiar interzicerea ei, în cazul celor cu gene „defecte”. Printre cei din urmă erau incluşi la grămadă handicapaţii, romii, alcoolicii, oameni cu probleme psihice sau boli sexuale, până la indivizii care arătau urât.

Ştiinţa a avut un succes imens la nivel mondial, iar România nu făceau excepţie. Statele Unite au fost o puternică sursă de inspirație în domeniu pentru români, pentru ca mai târziu să apară fascinația pentru ideile eugeniste din fascismul german și italian. Plecând de la ideea de a îmbunătăți societatea , s-a ajuns la aberații precum sterilizarea, deportarea sau exterminarea unor grupuri etnice.

Celebrul Constantin Parhon, după care este numit Institutul Naţional de Endocrinologie din România, era un susţinător al sterilizării pentru stoparea înmulţirii celor cu gene „proaste” numiţi „disgenici” şi chiar a sterilizat ilegal un deviat sexual şi doi epileptici.

Reportaj publicat in varianta usor restransa de Romania libera
Continue reading

Interviu Marius Turda. România interbelică îşi construia românul perfect


Marius Turda este profesor la Oxford Brookes University şi directorul Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford, din Anglia.

A plecat din ţară fiindcă nu credea că va putea cerceta aici „ce subiect dorea şi cum îşi dorea”. E vorba de biopolitică şi una dintre ramurile ei, eugenismul. Biopolitica cuprinde teoriile care îşi propun să facă societatea mai bună prin „ingineria” socială şi biologică a populaţiei. Adică să diminueze defectele fizice şi psihice ale cetăţenilor şi să construiască naţiuni cu familii „sănătoase şi numeroase”. Metodele folosite au fost diverse, de la politici de sănătate şi igienă publică până la sterilizarea sau eliminarea oamenilor cu gene „defecte”. Eugenismul, pe scurt, se ocupă de îmbunătăţirea fondului genetic al populaţiei.
Interviu publicat in Romania libera
Continue reading

INTERVIU. În România nu există o carte foarte bună pe subiectul 23 august

Deși evenimentele din 23 august sunt cunoscute de istorici destul de detaliat, în România nu a fost publicată nici o carte foarte bună pe subiect, crede istoricul Adrian Cioflâncă, membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitățiii și cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”.

interviu publicat si pe Digi 24

Continue reading

Ascultă România! Îndemnul unor studenţi români din Londra pentru Europa

Trei studenți români din Londra au lansat un proiect prin care vor să arate străinilor care este realitatea din România. Ideea le-a venit în timpul scandalurilor politice din ultimele două luni. Au monitorizat presa internațională și au văzut că sunt preluate știri despre România doar de una, două agenții internaționale mari.

Interviu realizat pentru DIGI 24

Continue reading

Cercetător român: „Trebuie sa ai un tupeu incredibil să copiezi din alte lucrări”

Marian Daniel Iordache are 29 de ani și e plecat din țară din 2008, timp în care a făcut studii doctorale în Portugalia și Spania, cu o bursă Marie Curie. Acum este cercetător la un important institut științific cu sediul în Belgia: VITO (Institutul Flamand pentru Cercetare Tehnologica).

Povestea lui este una de succes, spun cei de la centrul Marie Curie. Anul ăsta, din 14 500 de bursieri ai programului au ales 50 de povești de succes care vor fi publicate. Nouă dintre cei 50 de cercetători sunt invitați să vorbească la o conferință în Bruxelles în iulie, iar Daniel face parte dintre ei.

Daniel a fost referent la reviste de specialitate. Mărturisește că a avut astfel ocazia să descopere că el însuși a fost victima unor plagiatori, întâlnind părți din munca sa copiate în lucrările altora.Deși putea să recurgă la justiție, a preferat să le refuze publicarea.

El spune că sistemul de învățământ din România pune mai mult accent pe cantitate decât pe calitate și adesea nu ține cont de valoarea individuală, promovând „personaje”, pe criterii greu de înțeles. De asta, cercetarea romnească seamănă de multe ori cu un altet gras, rămas în urmă în timpul cursei.

Lucrează într-un domeniu destul de nou și puțin cunoscut despre care crede că va putea intra in rutina zilnică a oamenilor. E vorba de prelucrarea imaginilor hiperspectrale. Tehnologia ajută la protejarea mediului, lupta împotriva medicamentelor contrafăcute sau diagnosticarea cancerului. Practic, ceea ce urmează să fie studiat este ”pozat” cu niște senzori speciali, iar informațiile sunt traduse de cercetători. Ideea a apărut în urmă cu aproximativ 40 de ani. Atunci, oamenii de știință au realizat că nu pot lansa pe orbită senzori cu lentile suficient de mari pentru a obține informații foarte detaliate despre pământ. S-au gândit că soluția ar fi să obtină informatii “fotografiind” zona la alte lungimi de undă.

În România, știe câțiva cercetători care se ocupă de studiul imaginilor hiperspectrale, dar nu îi este foarte clar cât de dezvoltat e domeniul aici. De asta vrea să organizeze la anul un workshop prin care să reunească cercetători și instituții din țară cu unele din străinătate. Se gânește chiar să pună bazele unui centru de cercetare în România.
Continue reading

Ivana Mladenovic, fata care stinge becurile la pușcărie

Ivana Mladenovic are 27 de ani și este din Kladovo, un mic oraș din estul Serbiei.  Prin 2005 a venit în România. Voia să învețe la UNATC, dar părinții o încurajau să practice Dreptul. Le-a spus că pleacă o săptămână la București și a rămas 7 ani.

A început să facă filme documentare despre oameni proscriși. Spune că atunci când cineva este privit de societate ca un om rău, când există prejudecăți față de el, trebuie să arate lumii și perspectiva lui. În aprilie 2012 filmul ei  documentar ” Turn off the lights” (Stingeți becurile) a fost lansat la New York. Este povestea unor pușcăriași abia eliberați din închisoare.

Acum lucrează la un documentar despre un artist excentric, cineast și musician, care nu a ieșit din comuna lui din Bucovina.

Interviu publicat pe digi24

Continue reading