Regula de aur când vine vorba de avort

O iniţiativă legislativă agită societatea civilă, după ce un grup de deputaţi PDL a iniţiat un proiect de lege privind consilierea obligatorie a femeilor care vor să avorteze: ele trebuie să ia parte 5 zile la şedinţe de consiliere şi abia apoi să opteze pentru întreruperea sarcinii. Tema centrală devine avortul, iar lumea se polarizează.

Întâlnesc pe străzile din Cluj zeci de manifestanţi care protestează împotriva avortului.  Unii sunt veseli şi entuziaşti, alţii înspăimântători, cu măşti de morţi şi ameninţări – că, nu-i aşa, nu doar că cea care avortează ucide o persoană, dar se face şi vrednică de pedeapsa veşnică. Pe de altă parte, militanţii pentru drepturile femeii îşi pun mâinile în cap şi aduc contraargumente şi exemple – vreţi să ne întoarcem la perioada decreţeilor, aţi luat-o razna?

Cred că o variantă de a împăca şi capra şi varza este de a le nemulţumi pe amândouă. Aşa că am să argumentez de ce atât militanţii pro avort cât şi cei contra pun de multe ori problema prost.

Articol publicat pe CriticAtac

Continue reading

Interviu. Nu cred în măsurile de austeritate

Cosmina Dorobanţu are 31 de ani şi urmează un doctorat în economie la Universitatea Oxford. Este singura doctorandă care a primit în 2010 cea mai generoasă bursă pentru europeni: ESRC (Economic and Social Research Council). Cu un an îainte de asta începea colaborarea cu Tim Harford, redactor-şef la ziarul Financial Times. Era cercetătoare pentru redactarea cărţilor „Economist sub acoperire” şi „Adaptarea: de ce succesul începe întotdeauna cu un eşec”.

La numai 23 de ani, tânăra era prima persoană desemnată de Google să analizeze piaţa din România.

Când încep discuţia cu Cosmina, mă leg de măsurile de austeritate. Începe să îmi răspundă, dar o simt puţin dezamagită – nu e de acord cu ele sau nu-i place cum am început dialogul? Ambele.

“Hai să-ți spun, ce mă fascinează pe mine referitor la ceea ce se întămplă pe plan economic în Europa – existenţa monedei unice. Multe probleme pornesc de aici”, iar viziunea critică pe subiectul acesta e prea rară în spaţiul public românesc, îmi atrage atenţia Cosmina. Îmi amintesc că în urmă cu o zi Tony Blair lăuda însăşi moneda unică într-o conferinţă la Bucureşti.

Cosmina nu e optimistă faţă de strategiile de redresare a zonei euro. Despre măsurile de austeritate crede că au mai multe şanse să înrăutăţească situaţia în Europa şi propune alte soluţii.

Ascultând-o, deveneam invidioasă pe studenţii cărora le predă la Oxford. Vorbeşte mult şi cu entuziasm, îmi anticipează întrebările şi răspunde în cuvinte simple.

Intreviu publicat pe digi 24

Continue reading

Interviu cu jurnalistul Vlad Ursulean

Vlad Ursulean este un jurnalist de 23 de ani al carui blog a reusit prin ianuarie sa intreaca redactii intregi.

Un singur reportaj de-al lui a creat mai mult trafic pe facebook decat toate articolele unor publicatii ca Hotnews, Gandul sau Romania libera. Vlad a fost intervievat de BBC si MSNBC si felicitat de oameni publici din tara, de la Adrian Nastase la Alina Mungiu-Pippidi.

Cu putin timp inainte de asta, era dat afara din redactia in care lucra.

Crede ca publicul i-a apreciat materialele fiindca sunt senzationale, insa intr-un alt sens decat senzationalul propus de cea mai mare parte a presei. Le doreste redactiilor, asa cum arata ele in prezent, sa ‘moara’, fiindca isi rateaza scopul. Asa ca a infiintat Casa Jurnalistului, un fel de redactie libera, pentru a pune umarul la revolutionarea presei. Cand am mers acolo sa-i iau interviu, Vlad facea martisoare pentru targul de la Muzeul Taranului Roman. Spera ca-i vor “plati’ o parte din chiria pe martie.

Interviu publicat in Jurnalul National

Continue reading

Coşmar românesc pentru bonele filipineze


În ultimii trei ani, sute de filipineze au ajuns să muncească în România pentru salarii cuprinse, de regulă, între 200 şi 300 de euro. Românii le preferă pentru că sunt harnice, ieftine, supuse şi, nu în ultimul rând, pentru că sunt la modă. Poveştile cu filipineze nu sunt însă întotdeauna unele de succes.

O mare parte dintre imigrantele asiatice venite aici pentru o viaţă mai bună s-au trezit că sunt exploatate şi chiar abuzate fizic. În plus, problemele cu care se confruntă filipinezele sunt ignorate chiar de către instituţiile care ar trebui să le ajute.

Vezi rezumatul anchetei pe  youtube

Continue reading

Interviu Radu Nicolae, expert anticorupţie

De şase ani, Radu Nicolae le predă studenţilor de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative cursuri despre corupţie şi le propune noi viziuni asupra fenomenului.

La numai 30 de ani, are o experienţă semnificativă în domeniu: în 2005, în calitate de membru al Centrului de Resurse Juridice (CRJ) a semnalat autorităţilor că mai mulţi politicieni, printre care şi fostul ministru Dan Ioan Popescu, au averi care nu pot fi justificate. A fost primul demers juridic de acest fel, dus până la capăt.

Anul trecut, Radu Nicolae a publicat lucrarea “Corupţia şi politicile anticorupţie”, iar în 2011 a fost consultat pentru elaborarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie. Ca reprezentant al societăţii civile, a coordonat aproximativ zece proiecte anticorupţie.

Crede că problema corupţiei este prost pusă în societatea românească, iar aşteptările studenţilor şi a majorităţii cetăţenilor de la justiţie sunt denaturate printr-un “spectacol mediatic”.

Interviu publicat in Romania libera

Continue reading

Interviu cu un român care călătoreşte în jurul Taiwanului pentru o bibliotecă

Vasile Gâdinceanu vrea să transforme o aventură într-un act de caritate. Tânărul de 25 de ani a închiriat cu aproape 17 $ o bicicletă veche din Taipei şi de două săptămâni străbate de unul singur Taiwanul.

Şi-a propus să parcurgă 1000 de km şi să primească donaţii de o liră pentru fiecare kilometru. Cu banii strânşi, vrea să construiască o bibliotecă.

Continue reading

Interviu cu sociologul Mirel Bănică

Mirel Bănică a petrecut aproape nouă ani studiind în străinătate: masteratul şi doctoratul în Elveţia, studii postdoctorale în Canada şi Franţa. Este specializat în sociologia religiilor, a memoriei şi geopolitică.

A revenit în ţară în 2007. În prezent, are 39 de ani şi este cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor al  Academiei Române.

Interviu publicat in Romania libera

Continue reading

Femeile pe piaţa muncii din România

Raportului Băncii Mondiale redat pe Hotnews, arată că în România femeile sunt plătite cu 10% mai puţin decât bărbaţii în cazul muncii similare. Procentul este mai mic decât cel al statelor din regiune şi chiar decât media europeană de 17,8% (raport Comisia Europeană, 2011).
S-ar zice că România este o ţară în care discriminarea femeilor e mult mai mică, spre nesemnificativă, chiar şi faţă de vestul evoluat. Iar piaţa muncii româneşti e un caz pierdut (sau mai rău, un caz imaginat) pentru feminişti şi feministe, care susţin că inegalităţile există în cadrul ei.

Eronat. Spre exemplu, cum se face că majoritatea covârşitoare a săracilor României este formată din femei? (dintre cei fără venituri 65% sunt femei, în vreme ce la categoria venituri peste medie sunt 75% bărbaţi, conform unui stiudiu finanţat de CNCSIS si coordonat de prof. univ. dr. Mihaela Miroiu)

Continue reading

Cei doi tineri care au relansat debate-ul în România

În ultimii doi ani, dezbaterile educaţionale (debate)  au fost popularizate şi în România. Un mare merit îl au doi tineri români câştigători ai celor mai importante trofee din lume care se acordă în acest domeniu.

Debate-ul este privit în Occident ca esenţial pentru dezvoltarea societăţii şi este promovat în sistemul educaţional şi mass-media. Acesta se traduce prin practica discuţiilor în care sunt aduse argumente pro şi contra asupra unui subiect de interes general. La nivel individual, contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a comunicării, a ascultarii active, iar studiile arată că debaterii au mai multe şanse să reuşească pe plan profesional. La nivel social, conduce la îm­bunătăţirea spiritului civic şi promovează demo­craţia participativă.

În România, tradiţia dezbaterilor publice a început să se dezvolte după căderea comunismului, care, la fel ca toate regimurile totalitare sau autoritare, evita promovarea lor. Astăzi, raportat la ţările din vest, în România,  domeniul dezbaterilor nu este încă “matur”.

Pe de alt parte, în mediul academic românesc este competitivă la nivel internaţional o singură universitate: Babeş-Bolyai, aflată din 2010 în top 100 Universităţi, la dezbateri. Cu excepţia acesteia, universităţile nu îşi sprijină echipele cum se întâmplă în afară, iar meritul pentru perfor­manţă este în special al studenţilor.

Cu toate acestea, prima echipă din istorie care a câştigat cele mai importante trei competiţii de dezbateri din lume a fost formată din doi studenţi români.

Continue reading

Cine sunt eu să mă iau de generalul Chelaru?

În urmă cu o săptămână publicam articolul România Jună, plantată cu verdele în sus, prin care aduceam criticii LSRS-ului (Liga Studenţilor Români din Străinătate).

Remarcam că ar fi mai benefic pentru societate ca tinerii educaţi în Occident, care fac parte din conducerea Ligii sa pună accentul pe valori ca pluralismul, toleranţa, individualismul şi egalitatea de şanse, care au contribuit la dezvoltarea societăţilor în care au studiat, mai degrabă decât tocmai pe acele convingeri care impiedică progresul: ultranaţionalism, protocronism sau ortodoxism.

Totodată mă întrebam de ce Liga întreţine o agendă dublă şi invită la evenimentele sale, alături de oameni pertinenţi, pe cei cu discurs excepţionalist sau chiar simpatizanţi ai noii drepte.

În continuare, modul în care LSRS va gestiona criticile reprezintă cheia redresării şi a supravieţuirii organizaţiei sau a eşecului acesteia. Din păcate, în ceea ce priveşte articolul meu, unii reprezentanţi LSRS s-au arătat uimiţi că cineva care a colaborat cu ei în trecut a adoptat o poziţie critică faţă de Ligă.

Un alt argument a fost că generalul Mircea Chelaru, spre exemplu, a fost chemat alături de alte voci cu opinii diverse, pentru a se promova astfel pluralismul de idei.

“Argumentul” cel mai stupefiant a fost că “cine sunt eu să mă iau de generalul Chelaru”.

Să le luăm pe rând.

Continue reading